31 martie 2010

sunt o egoista!

Da, sunt o persoana egoista. De ce? Vi s-ar parea ciudat daca v-as spune ca habar nu am de ce ma consier o persoana egoista? Dar pur si simplu am observat ca ma gandesc tot timpul la mine inaintea celorlati. Bine, poate ca asta e doza normala de egoism a oricarei persoane.. probabil. Dar la mine sunt anumite momente cand pur si simplu duc egoismul la extreme. Ma urasc!

Pa!

iti voi fura hainele si le voi purta daca imi vin bine!

Uite, o postare scurta. Ca doar e dimineata si nu prea am chef sa tastez. Nu am nimic in minte, deci nu stiu despre ce sa scriu. Am dat "shuffle" in winamp si am dat peste o piesa de-a lui Taylor Swift pe care o ascultam acum 2 veri. Haha, stiu ca pe atunci inca imi placea de R. Ce amintiri! Stiu ca ma ambitionam in prostie sa gasesc o melodie care sa se potriveasca. Am dat peste asta "I'd lie" si nici melodia asta nu mergea. Spune ceva de genul:

"And I could tell you:
His favorite color is green
He loves to argue
Born on the 17th
His sister's beautiful
He has his father's eyes
And if you'd ask me if I love him
I'd lie."

Nu mergea nimic. Habar nu aveam daca are frati, nu stiam care e culoarea lui preferata, nu stiam cum arata tatal lui. Daaar! Atentie, dar stiam pe cat e nascut. Dar nici asta nu se potrivea. Pffft! Cat de penibila am fost. Oh doamne, oh doamne. Ce-mi place sa rad de mine. Haha, cred ca daca m-as putea intoarce in timp m-as duce direct la mine de atunci si mi-as da doua palme sa ma trezesc la realitate. Ce proasta am fost(am vrut sa scriu prostuta, nu merge.)

Ma intreb daca acum pot gasi un catec sa se potriveasca. Oh nu! Iar incepem.

Pa!

30 martie 2010

alerg dupa niste umbre, pe care nu le voi prinde niciodata;

Da, sunt din nou pe blog. Da, stiu ca nu am mai postat de ceva timp. Da, am chef sa postez. Nu, nu ma simt prea bine. De fapt, chiar ma simt ciudat. Bine, bine, acum vine intrebarea: "cand nu ma simt eu ciudat?"
Ei bine am si eu momentele mele cand sunt ok, cu picioarele pe pamant, etc. Dar sunt rare, din pacate. Vreau sa ma comport normal, vreau sa nu ma mai creada lumea o zapacita cu capul in nori. Vreau si eu sa las impresia, macar impresia, unei persoane mature. De ce nu reusesc? Mai mult ca sigur stiu raspunsul la aceasta intrebare. Dar din comoditate nu vreau sa il recunosc. Sa admit ca pot sa ma schimb daca vreau. Imi place sa ma plang, dar nu o sa recunosc niciodata in fata unei persoane chestia asta. Am realizat ca sunt o persoana foarte manipulatoare. Daca vreau ceva o sa fac tot ce imi sta in putere ca sa obtin acel lucru. Haha, cat de urat suna sa spun asta. Dar chiar e adevarul. Acum nu mint. Nu, acum chiar nu mai vreau sa mint. Mint prea mult, prea des. Comentam cu ea ca o prientena de-a noastra are nevoie de atente. Stiu ca i-am spus exact asa: "este genul ala de lipitoare care se hraneste cu atentie. Nu ii dai ce vrea? Pac! Moare." Aparent si eu sunt asa. Chiar daca la mine poate nu se observa. Nu se observa pentru ca nu las eu sa se observe. Dar si mie imi place sa fiu in centrul atentiei. Cui nu ii place?

Oricum, ma gandesc tot felul de lucruri ciudate in ultimul timp. E posibil sa te plictisesti de o anumita persoana? Sa nu mai ai chef sa vorbesti cu ea, chiar daca la inceput vorbeati pana nu mai puteati si totusi nu aveati timp pentru a va spune tot ce aveati de zis? Cred ca eu patesc asta, desi nu vreau. Doamne, nu! Chiar nu vreau sa patesc asta. Si de ce tocmai acum?

Renunt. Renunt sa mai ma chinui sa citesc oamenii. Pana acum ma stresam sa imi dau seama ce gandesc, ce cred despre mine, de ce fac asta, de ce fact aia.. si asa mai departe. Nu am reusit, chiar de loc. Asa ca renunt. M-am saturat.

Pa!

28 martie 2010

totul e atat de fals, esti pacatul meu!

Ploua. Vremea asta tampita mi-a stricat toate planurile. Vroiam sa ies azi afara, da nu! Cum e posibil sa fie vremea de partea mea? Ploua si e frig, si e urat. Oricum.. sa spunem ca ziua de ieri compenseaza pentru azi.

Se pare ca nu doar ea e norocoasa. Si eu am avut noroc. Ca tot veni vorba, s-a intors acum 15 minute, tocmai am vorbit cu ea. Aaah! Abea astept sa treaca week-end-ul. Apropo, azi e ziua mea. :)

Pa!

27 martie 2010

vreau sa visez ca iti pot vorbi acum.

Exact cum banuiam.. azi nu am iesit si nici nu o sa ies din casa. Ziua de azi nu a fost chiar atat de plictisitoare pe cat ma asteptam, adica.. au fost si unele parti bune. Sau o singura parte buna? Nu stiu sigur.
Cred ca o sa ma apuc sa-mi fac lectiile cat de curand. Vreau sa am duminica libera; cine stie, poate ies maine afara. Oricum ea se intoarce si mai mult ca sigur o sa ies.

Nu prea vreau sa vina seara, adica.. oricum o sa vina dar sper sa treaca cat mai repede. Nu vreau sa ma gandesc la anumite chestii care se pot intampla.

Mi-e dor de ea. Hai, am plecat.

Pa!

ia incearca sa taci! chiar nu am chef.

Sunt atat de plictisita. Nu vreau sa fac nimic, nu am chef sa fac nimic. Si cand te gandesti ca nici nu a inceput bine ziua de azi. Asta se anunta cel mai tampit week-end.

Am incercat sa citesc un manga, nu a mers.
Am incercat sa citesc cartea de la diriga, nu a mers.
Am incercat sa joc counter strike, nu a mers.
Ascult muzica.. nu prea merge.

Ce ma fac? Nu am chef sa ma ofilesc in casa toata ziua!

26 martie 2010

sa mergi devine plictisitor cand inveti cum sa zbori! .2

Am spus ca o sa explic diseara ce am vrut sa spun prin acel post, nu? Da.. ei bine am scapat la limita de pedeapsa. Ideea e ca a fost mama la scoala si a vorbit cu diriga. Da, da. Poveste lunga, nu am chef sa o spun.

Azi am iesit foarte devreme de la liceu. Singurul motiv pentru care imi place vinerea este ca ies foarte devreme si ca pot sa stau pana tarziu la calculator. De obicei, in timpul saptamanii, ma culc destul de devreme.

...

ma chinui de 10 minute sa gasesc o continuare potrivita. Nu stiu cum sa incep sa descriu ziua de azi.

M-am trezit de dimineata, nu am stat prea mult pe acasa. Am plecat rapid la liceu; am luat-o pe jos pana la statia lui 34(nu venea nimic si nu aveam chef sa intarzii din cauza soferilor care stau 5 minute in plus sa-si bea cafeluta). La liceu am ajuns singura, ea cred ca a venit dupa mine.. sau era deja la liceu cand am ajuns eu. Nu stiu sigur. Ora de franceza a trecut uimitor de rapid. Am citit un text de cateva ori si am mai recitit o data(pe ascuns) ultimele capitole din "Moara cu noroc". Pe urma am avut doua ore cu diriga, mi-a adus o carte: "Meseria de a trai" de Cesare Pavese. Nu am apucat sa citesc prea mult din ea, insa am observat ca e un jurnal ce se intinde pe 15 ani. Cu toate astea cartea e destul de subtire. Adica, e subtire pentru un jurnal de 15 ani, ca daca e sa o luam din alt punct de vedere ea este destul de groasa, 369 de pagini.
Azi a fost cald, si chiar am stat afara in toate pauzele. M-am saturat sa stau inchisa in casa/scoala.

Am mai spus ca eu si ea vrem sa scriem o carte? Da, stiu ca suna ciudat, dar chiar vrem sa ne apucam de o carte. Momentan ne-am oprit asupra titlului: "Enchanté, mademoiselle!" Vrem sa facem un romance. Haha, da! Stiu ce credeti, "e asa pueril. Tipic pentru niste adolescente." Nu e asa? Spuneti ca nu e asa.
Poate ca romance-urile sunt prea siropoase si mult prea des intalnite, dar eu nu cred ca suntem inca pregatite sa ne avantam in alt gen de carti.
Cred ca o sa scriu un scurt rezumat, dar atentie, s-ar putea sa il mai schimbam. Inca nu am stabilit nimic sigur.

Emma, o tanara de nici 22 de ani s-a hotarat sa strabata Bucurestiul dintr-un capat in altul in cautarea "printului". Dupa multe relatii esuate se decide ca e timpul sa isi gaseasca alesul. Ce nu vede ea e ca "alesul" a fost tot timpul sub nasul ei.

Da, stiu ca nu pare interesant. Dar va jur, cartea o sa sune super bine in final! Oricum, azi cand veneam spre casa un scenariu mi-a trecut prin minte..

"Ii simtii prezenta si se intoarse brusc spre el. Vantul se juca putin cu parul ei blond si il lasa pana la urma sa ii incadreze la loc gatul palid. Statea in fata ei si privea in gol; nu avea chef de nimic. Emma se uita nedumerita la el si cu mainile tremurande ii cuprinse obrajii rosii de la alergat. Parul ii era ciufuluit, ochii tulburi si hainele stateau pe el in asa fel incat puteai sa juri ca erau prinse cu ace de siguranta.
-Ce ai, il intreba ea ingrijorata.. Victor! Uita-te la mine, ce ai?!
Barbatul isi ridica usor capul si ii sustinu privirea pret de cateva secunde. Se uita in ochii ei verzi parca hipnotizat. Ii zambi, fals, dar reusi sa zambeasca. Vroia sa o ia in brate si sa ii spuna tot ce ii trecea prin minte, dar in acelasi timp nu vroia sa o ingrijoreze si mai mult. Ii cuprinse palmele reci cu ale lui si ii soptii usor:
-Nimic, stai linistita.
Nu vroia sa ii dea drumul la maini. Palmele ei reci ii incadrau perfect obrajii fierbinti iar mainile lui, la randul lor se potriveau perfect cu ale ei."

Oook, gata, deja ma dor degetele. Hai, am plecat pa!

sa mergi devine plictisitor cand inveti cum sa zbori!

am scapat! explic diseara;

23 martie 2010

inimii tale ii lipseste culoarea, vrei sa te ajut?

Si iar o luam de la capat. Nu stiu daca am mai scris aici deja chestia asta, insa eu urasc cand o piesa/trupa devine prea cunoscuta. Nu cred ca e corect spus "urasc" doar ca nu imi place sa vad pe toata lumea "aaah! ai vazut noua piesa.. bla bla?"
Adica, ma bucur pentru artistul respectiv, normal. Devine popular, ca doar asta e visul oricarui artist, nu?
Ce ma enerveaza pe mine e faptul ca acesti "fani" asculta o singura melodie timp de.. nu stiu, sa zicem 2-3 luni si pe urma uita de ea si de artist. Eu asta nu suport, sa zica "vaai, uite e trupa mea preferata" si peste 3 luni "aaa? cine?"
Ma rog..

Azi incep foarte devreme. Gen, 11. Vreau sa ajung la prima oara. Oricum nu e frumos afara sa zic ca intarzii pentru ca am vrut sa ma mai plimb.
Hai, gata. Ma duc sa fac un dus.

Pa!

22 martie 2010

nu-mi spune ca mint, doar crede tot ce spun!

Nu mai vreau in viata mea sa ma trezesc in halul asta. Am avut nevoie de 10 minute pentru a imi da seama daca mai visez sau nu. Habar nu am ce a insemnat visul asta, insa sunt sigura ca nu e prima oara cand il am. Anumite parti din el le mai visasem si alta data.

Stiu ca visul a inceput cu mine in mijlocul unei linii de tramvai. Tin minte ca era si Catalin cu mine si nu stiu de ce dar ne impingeam unul pe altul. Si el a spus ceva de genul: "de ce nu pui si tu putina forta?" si stiu ca l-am impins la un momentdat atat de tare inca s-a dezechilibrat si a cazut.
Tin minte ca s-au schimbat scenele si eu alergam spre casa. Stiu ca am stat 10 minute in fata blocului pentru ca nu venea portarul sa deschida. Si cand in sfarsit mi-a deschis usa am mai stat alte 10 minute pana sa vina liftul. Ceva ma tot tinea jos, la parter. M-am urcat in lift cu niste persoane pe care nu le vazusem in viata mea. Tot opreau liftul intre etaje asa ca m-am enervat si am sarit din lift. Am luat-o pe scari si stiu ca la fiecare etaj erau oamenii iesiti din apartamente si faceau cate ceva. Stiu ca la 5 m-am intalnit cu unul din baietii cu care stateam eu afara cand eram mica si cu tatal lui. Tatal lui mi-a zambit si m-a intrebat ceva ce nu am auzit. Stiu sigur insa ca am vorbit cu baiatul. Am incercat sa o iau la fuga pe scari si cand sa pun piciorul pe prima treapta tatal lui m-a intrebat: "cum te simti de Valentines Day?" parca i-am raspuns ceva, nu mai tin minte. Am reusit la un moment dat sa urc scarile pana la 7 si cand sa incep sa urc catre 8 a crapat podeaua si eu am cazut pana la parter. In momentul in care am simtit ca am atins pamantul am deschis ochii.

Nu e prima oara cand am vise de genul. Tot asa, eu in bloc si nu reusesc sa urc pana la 8. Ceva nu ma lasa sa intru in casa.
Gata, am plecat la liceu.

Pa!

20 martie 2010

exista 9 milioane de biciclete in Beijing;

Nu stiu despre ce sa scriu aici. Am ramas in pana de idei. Azi m-am trezit la 8, dar am preferat sa mai motai prin pat o ora, doua. Cand m-am trezit, ai mei ieseau pe usa impreuna cu sor-mea. S-au dus la cumparaturi. Sunt singura acum.
Am dat drumul la muzica, am deschis larg geamul si m-am apucat sa fac curat. In timp ce trageam jaluzelele pentru a deschide geamul nu am putut sa nu observ oamenii de pe strada. M-am uitat la ei pret de 5 minute. Nu erau asa multi, dar pareau fericiti. Am observat un cuplu cu biciclete, un grup de copii ce se alergau si alte doua cupluri ce mergeau incet pe langa magazine.
E asa frumos afara! Vreau sa ies, sa alerg prin parc, sa fac poze, sa rad.. azi vreau sa fac asta mai mult ca oricand.

Ma gandeam sa ma apuc sa fac curat pe birou. Mi-a tot spus tata sa fac asta.. dar desi vreau, pur si simplu nu suport sa ma apuc sa fac curat stiind ca mai e lume in casa. Nu stiu de ce, dar cand fac curat imi place sa fiu singura.
Da, cred ca asta o sa fac. Am plecat.

Pa!

19 martie 2010

daca plec, hai, vii cu mine ?

Acum doua zile mi-am pus o dorinta. Cred c a s-a indeplinit. Inca nu sunt sigura, dar cred ca sunt pe calea cea buna. Nu spun care a fost dorinta, o sa stric tot farmecul. Dar sunt multumita de cum au evoluat lucrurile.
ieri s-a facut o saptamana de cand.. pff. tac.

Azi incep foarte, foarte devreme. Gen, acum ar fi trebuit sa ma imbrac deja, dar am chef sa scriu pe blog asa ca o sa aman putin dilema fiecarei dimineti.
Mi-am consumat toata bateria la ipod aseara. Dar culmea, dupa vreo doua ore de ascultat mi-au picat castile din urechi si saracul ipod a cantat pentru el insusi toata noaptea. Azi era inchis. L-am pus la incarcat, nu cred ca am sanse sa se incarce full pana la 9.15 cand ies pe usa.

Am un chef nebun sa postez pe forum-uri. Nu stiu de ce. Si faza e ca nu am mai postat pe un forum de mai bine de jumatate de an. Cred ca ma inregistrez pe fairy fic. Auzisem de el acum ceva timp dar nu m-am inregistrat niciodata.
Ca forum arata bine, plus ca are si optiunea fan fiction. Deci da, candidatul perfect.

Pa!

18 martie 2010

amintirile raman..

Iar se intampla. Si iar cred ca e din vina mea. De ce trebuie sa fiu atat de incapatanata? De ce nu pot lasa de la mine? De ce nu pot fi mai diplomata? Nu inteleg de ce trebuie sa ma incapatanez mereu in prostie.. si pana la urma tot eu pierd. Si e numai vina mea.
Urasc cand fac chestii de genul: "n-ai chef de mine? ok, fie. nici eu de tine!" cand de fapt tot ce vreau este sa stau langa persoana respectiva si sa o ajut cand pot. Dar nu.. doamne fereste sa spun eu ce gandesc! Vad ca nu are chef de mine, inghit sec si plec mai departe.

Mi-am recuperat ipodul. Am fost fericita.. pe moment. Aseara nici nu am putut sa ascult la el. A dormit si el langa mine, inchis. Mi-am spus ca o sa ascult in seara aceea pana adorm.. n-a fost sa fie.

"societatea iarta adesea faptele criminalului, dar niciodata ale visatorului."

Pa!

17 martie 2010

azi..

azi nu am inspiratie.
azi nu o sa postez mult pe blog.
azi o sa zambesc mai mult.
azi o sa ma distrez.

azi o sa iubesc pe toata lumea!

15 martie 2010

m-am trezit in Tara Minunilor;

De ce am impresia ca "Wonderland" suna mai bine decat "Tara Minunilor"?

Nu am putut sa scriu nimic aseara pe blog, fiindca era mama la calculator si ma certasem cu ea. Deci evident ca nu m-a lasat. Aveam ceva de povestit.. inca am. Asa ca o sa incerc sa fac un rezumat acum, pana nu plec la liceu.

Ieri am fost in parc. Prin Herastrau. Am fost cu Zucky si Catalin. Initial trebuiau sa vina si Amy si Dodix. Ne-am intalnit cu ele insa nu am stat prea mult impreuna. Ne-am invartit pe acolo.. A fost chiar frumos. Nu am apucat sa facem poze. Doar una, cu mine si cu ochelari lui Catalin.(vreau si eu ochelari!)

Pa!

5 martie 2010

daca ne vom mai intalni vreodata;

Am gasit o piesa.. e mult prea ciudata. Dar "ciudata" in sensul bun al cuvantului. Piesa se numeste "Fifteen" si o canta Taylor Swift. A inceput sa-mi placa mult de tot de tipa asta. Canta frumos si ma regasesc in multe din piesele ei. Si ii ador parul, e asa lung. Vreau si eu par lung. Jur ca nu o sa ma mai tund mai scurt de umeri niciodata.

Azi planuiesc sa ies la cumparaturi. In principal vreau sa ma duc sa ii cumpar cadoul Ceciliei. Luni e ziua ei si eu nu i-am luat nimic inca. Vreau sa ma duc in mall sa vad daca gasesc ceva. Oricum, daca tot dau pe acolo o sa ma uit si dupa ceva pentru mine. A cam trecut ceva timp de cand am fost ultima oara la cumparaturi. Aaah, mi-ar placea sa-mi cumpar niste bratari. Am pus ochii pe unele de la EuroShop. Si nici nu sunt scumpe, in jur de 10 lei. Sunt subtiri si dragute.. exact ce-mi place.
Daca tot ies azi din casa ma duc sa ma si tund. Mi s-a tocit rau de tot parul si nu imi mai place cum arata. Vreau doar sa iau din varfuri, atat cat sa ia toceala si sa poata creste la loc. Ce imi place la parul meu e ca in primele 3 zile dupa ce l-am tuns creste foarte repede. Oricum, trebuie neaparat sa-mi cumpar o crema protectoare de la Nivea. Va trebui sa o folosesc de fiecare data inainte de a imi indrepta parul. Placa si ondulatorul il tocesc atat de rau.

Ninge iar. M-am saturat! Exact cand credeam ca se incalzeste.. fulgi uriasi au inceput sa alunece din nori. Primele zile de primavara au fost frumoase, chiar am putut sa plec fara jacheta groasa. Ninge frumos, nu am de ce sa ma plang. Si nici nu cred ca o sa se asterne doar ca nu imi place sa mai ies din casa cu cizme, caciula, fular etc. Imi doresc sa se incalzeasca o data!

Pa!

4 martie 2010

nu am timp;

Nu prea am timp de scris acum.. dar a trecut deja o luna si eu nu am postat nimic. Si simt nevoia sa scriu. S-au intamplat o gramada de lucruri luna trecuta, si nu stiu daca am timpul sau rabdarea necesara sa stau sa le insir pe toate.
Am impresia ca relatia mea cu ea(nu am sa mai scriu nici un nume aici) se cam duce naibi. Nu mai e ca la inceput. Sunt tot felul de lucruri stupide care ne lovesc. Si acum ea nici nu mai vrea sa imi spuna ce se petrece cu ea. A spus ca vrea sa tina totul in ea. Nu mai inteleg nimic. Nu stiu daca e vina mea, desi suspectez asta.. Cateodata imi doresc sa inchid ochii si pur si simplu atunci cand ii deschid totul sa para un vis urat si eu cu ea sa fim din nou ca la inceput. Fara certuri, fara secrete.. doar noi doua. Dar stiu ca nu se poate asa ca o sa ma calmez, o sa analizez situatia si o sa vad ce e de facut. Nu vreau sa o pierd, e prima persoana in care am avut incredere si prima persoana care m-a acceptat asa cum sunt. Nu vreau sa o pierd dintr-o prostie de-a mea. Nu, nu asa!

Cu scoala merge destul de bine, nu am de ce sa ma plang. Nu am luat note proaste.. adevarul e ca am si invatat, deci nah.

Vreau sa ma apuc iar de sport, am lenevit prea mult. Si m-am saturat sa nu mai fiu in stare sa fac nici macar doua serii de abdomene una dupa alta. E jenant! Cand se incalezeste vreau sa incep sa alerg prin parc. Si.. mai vad eu ce fac. Dar nu mai pot sta asa.. m-am saturat!

Pa!