22 martie 2010

nu-mi spune ca mint, doar crede tot ce spun!

Nu mai vreau in viata mea sa ma trezesc in halul asta. Am avut nevoie de 10 minute pentru a imi da seama daca mai visez sau nu. Habar nu am ce a insemnat visul asta, insa sunt sigura ca nu e prima oara cand il am. Anumite parti din el le mai visasem si alta data.

Stiu ca visul a inceput cu mine in mijlocul unei linii de tramvai. Tin minte ca era si Catalin cu mine si nu stiu de ce dar ne impingeam unul pe altul. Si el a spus ceva de genul: "de ce nu pui si tu putina forta?" si stiu ca l-am impins la un momentdat atat de tare inca s-a dezechilibrat si a cazut.
Tin minte ca s-au schimbat scenele si eu alergam spre casa. Stiu ca am stat 10 minute in fata blocului pentru ca nu venea portarul sa deschida. Si cand in sfarsit mi-a deschis usa am mai stat alte 10 minute pana sa vina liftul. Ceva ma tot tinea jos, la parter. M-am urcat in lift cu niste persoane pe care nu le vazusem in viata mea. Tot opreau liftul intre etaje asa ca m-am enervat si am sarit din lift. Am luat-o pe scari si stiu ca la fiecare etaj erau oamenii iesiti din apartamente si faceau cate ceva. Stiu ca la 5 m-am intalnit cu unul din baietii cu care stateam eu afara cand eram mica si cu tatal lui. Tatal lui mi-a zambit si m-a intrebat ceva ce nu am auzit. Stiu sigur insa ca am vorbit cu baiatul. Am incercat sa o iau la fuga pe scari si cand sa pun piciorul pe prima treapta tatal lui m-a intrebat: "cum te simti de Valentines Day?" parca i-am raspuns ceva, nu mai tin minte. Am reusit la un moment dat sa urc scarile pana la 7 si cand sa incep sa urc catre 8 a crapat podeaua si eu am cazut pana la parter. In momentul in care am simtit ca am atins pamantul am deschis ochii.

Nu e prima oara cand am vise de genul. Tot asa, eu in bloc si nu reusesc sa urc pana la 8. Ceva nu ma lasa sa intru in casa.
Gata, am plecat la liceu.

Pa!

Niciun comentariu: