3 iunie 2012

sa iertam.

Music: Sleepstar - I was wrong
Gânduri: sometimes we're holding angels and we don't even know.

In noaptea aceea m-am rugat ca imaginea chipului tau sa dispara in intunericul ce-mi inghitea camera. Era atat de frig incat imi puteam vedea propria respiratie cum se rareste putin cate putin. M-am ghemuit toata intr-un colt al patului, cu patura peste mine, cu perna stransa la piept, rugandu-ma. Tu n-ai disparut si in final, cand am realizat asta, am respirat usurata caci, cumva, gandul prezentei tale langa mine ma incalzea putin. Ti-am simtit mana cum imi atinge umarul, desi stiu ca n-a fost decat o halucinatie produsa de frig. M-ai intors spre tine si m-ai sarutat pe frunte. M-ai luat in brate, m-ai cuprins toata si ai incercat sa ma incalzesti. Erai mai rece decat cearceafurile mele. Si atunci am realizat ca tot ce mi-a mai ramas din tine era o imbratisare rece, fantomatica, dar a mea. Mi-era prea frica sa ma las sa cad iar in bratele somnului ce ma ademenea cum stia el mai bine. M-am agatat de mana ta si am strans-o cat de tare am putut stiind ca oricum nu am sa te ranesc. Doamne, cat timp a trecut de cand nu ti-am mai simtit mana calda intr-a mea. Atata timp, incat ti-am uitat cutele palmelor, modul in care ti se impletesc degetele cu ale mele, dar felul in care ma strangeai mereu de mana mai tare, nu stiu de ce, oricat am incercat, nu pot sa uit. Si in seara asta esti aici, cu mine.

23 Septembrie 2011 scria, chiar deasupra celor insemnate in caietul pe care l-am gasit aruncat pe pat. Probabil mi-a rascolit mama iar prin lucruri si s-a gandit ca o sa gasesc ceva folositor in caietul asta. Sentimente ratacite, as, cat timp a trecut si cate s-au schimbat!

Un comentariu:

Wilderness spunea...

ce frumos...<3