who knew?

iunie 11, 2012

Music: Jason Walker - Cry
Gânduri: de ce sa spunem "lasa" cand ar fi multe de zis? sau sa facem la fiecare pas un compromis?!

Vantul se strecoara din nou prin parul meu si apoi incet, bland, ma mangaie pe obraz.
In fata mea mi se arata impunator un gard viu. E de un verde sublim dar care in bataia soarelui bland de Iunie imi descopera timid si partile sale singuratice, usor uscate, galbui. O gradina fara gradinar, ce trist.
Imi bat usor mainile de marginea pantalonilor scurti si imi asez mai bine bluza pe langa corp. Ma impinge vantul usor de la spate si-mi sopteste ca o sa gasesc ce caut in spatele portii asteia mari. Poarta care da spre locul meu secret cu fobii si vise si amintiri si cerul albastru din ziua aceea de Iulie fierbinte care are sa aiba mereu un loc special in sufletul meu, oricat ar rataci el prin lume. Ziua aceea de 9 Iulie care n-o sa se schimbe oricat de mult mi s-ar instraina mie senzatiile de atunci.
Mi-am intins degetele catre clanta rotunda. Rece. Metal rece si dur. Am vrut sa ma retrag pentru o secunda, sa-mi retrag mana, sa fug inapoi, inapoi undeva intr-o cafenea ratacita, sa ma asez la masa si sa comand o prajitura. Dar n-am facut-o. Am ramas acolo privind dincolo de poarta, printre gratii cum alergi tinandu-te de mana cu o fantoma. Ciudata fantoma! Asa de fericita si asa de imbujorata parca-s eu de demult. Parca tu esti prins intr-o lume in care eu nu am devenit o simpla straina in noapte privind cu lacrimi in ochi cum esti mai fericit cu o eu din trecut.
Am invatat si eu, asa ca toata lumea, sa gresesc si apoi sa fug de ele, de greselile mele fara nici o directie, calatorind fara tinta printre alti straini ca si mine.
Image and video hosting by TinyPic
imidorescsamapotintoarceintimp.

You Might Also Like

0 comentarii