"Bine Anca, hai! Ai reușit, ați făcut pe dracu-n patru si ați mulțumit-o si de data asta. E bine, e bine momentan. Ar cam trebui sa fii fericita. Hai, ca nu mai e mult. Daca treci cu brio de seara asta ai scăpat. Hai, da-ți o ora libera. Bine? Într-o ora te apuci de lucru, nu de alta dar maine dimineața chiar nu o sa ai timp. Fa-ți cafeaua, pregătește-ți playlist-ul si peste o ora apuca-te de lucru."
Am ajuns si eu acasă acum vreo ora. Doamne ce zi! De fapt, ce zile! Starea asta, ușor euforica, m-a cuprins aseară si nu m-a părăsit înca. Începe sa-mi placa. Ma simt bine, si parca agitația asta ma face sa vreau sa mai gust din ea. Imi place sa lucrez așa, ma simt bine.
Stiu ca am momente cand imi doresc sa nu ma fi băgat in toată treaba asta, dar încet, încet începe sa ma prindă. Nu prea imi convine mie sa ma trezesc la 7 dimineața, dar nah.. nu am ce sa fac. O sa o fac si pe asta! Ca oricum, mai am un an, ca pe urma o sa trebuiască si eu sa ma trezesc la 5 dimineața, ca încep orele la 7.
Apropo, am sa ii mai dau putin timp. Stiu ca m-am tot lamentat ca nu mai suport starea asta care ma cuprinde din cand in cand.. dar parca tot nu ma clamez. Parca tot mai vreau sa aștept putin. Si fie, am sa o fac. O sa mai aștept înca putin.
"Dar daca nu-ti mai trebuie dragostea mea..
Daca nu mai ai ce sa faci cu ea.. n-o arunca asa
Mai bine aseaz-o undeva
Aseaz-o intr-un loc cu multa lume.. pe o strada aglomerata
Sau intr-o sala de cinema
Poate o gaseste cineva si-are nevoie de ea..
Aseaz-o undeva, aseaz-o undeva.. daca nu-ti mai trebuie dragostea mea.."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu