17 septembrie 2010

mi-as dori sa te pot salva.

Am trecut ieri pe la bunica. Am cules un trandafir mai firav din gradina. Era asa prapadit, mi s-a facut mila de el. L-am luat si acum sta intr-un pahar pe birou. M-am obisnuit de mica sa am grija de flori, sa schimb apa florilor o data la doua zile; bunica mea are o gradina. Si cand eram micuta aveam grija de flori cu ea. Mereu plecam acasa cu bratul plin de flori, care mai de care mai colorate. Si ea m-a cam invatat tot ce e de invatat despre flori.
Multumita ei casei mele de vis i s-a mai adaugat o gradina micuta, in spate. Da, in spatele casei, acolo, langa tei-ul acela mare si chiar langa leagan. As avea grija de gradina în week-end si cand voi termina m-as putea aseza in leagan, sau pe balansoarul instalat pe veranda. Tu*(dragostea aia a mea mare, pe care o voi intalni candva) mi-ai putea aduce o cana calda cu ceai de vanilie, preferatul meu de altfel, si te-ai aseza langa mine. Am privi amandoi apusul sub pilota aceea claduroasa pe care am fi cumparat-o in ziua cand ne-am mutat si apoi am adormi imbratisati în balansoar. Nu ne-am trezi decât atunci cand soarele imi va mangaia genele și voi realiza ca am intarziat iar la serviciu. Te-as trezi cu un sarut pe obraz si apoi as fugi grabita la munca.

2 comentarii: