14 septembrie 2010

cenusareasa mea in picioarele goale.

Si ma gândeam ca a mai trecut o vara și ca eu am mai crescut putin(de fapt o sa mai cresc peste câteva lui, dar nu contează asta). Si în mod stupid îmi vine sa plâng când realizez cât de repede trece timpul. Si mai ascult si nenorocirea aia de melodie(a se citi: acea superba melodie) Viva forever, care aproape ma face sa bocesc dacă sunt putin mai atenta la versuri. Deci superb!Am luat o miiica pauza de la eseu. Pentru ca nu pot, sub nici o forma, nu pot sa ii conturez povestea Mariei. Nu reusesc. Nu gasesc un inceput pentru ca eu stiu doar finalul. Si e greu sa faci ceva cunoscand doar finalul povestii, sincer. Am incercat, de ce sa mint, am incercat sa fac ceva dar nu iesea nimic. Pur si simplu imi venea alta idee care automat se contrazicea cu ce gandisem mai devreme si totul iesea o mare varza. Asa ca mai bine iau o pauza, pentru ca stiu prea bine ca mie imi vin ideile astea geniale, sclipirile de moment cand pur si simplu nu ma mai gandesc la poveste. Ironic dar adevarat.


Am răscolit din nou arhivele blog-ului asta acum cateva zile. Arhive care într-un fel sunt o parte din arhivele sufletului meu, pentru ca în ultima perioada aici mi-am pus sufletul pe tava, poate nu complet, poate nu exact cum am vrut dar v-am povestit vouă prin ce treceam. Si m-a apucat rasul când am citit. Dar știți, nu era rasul acela nebun, tipic mie. Nu, era un ras amar, aveam lacrimi în ochi. Eram atât de prostuță, eram atât de mica. Si totuși, nu știu de ce am senzația ca eram "mica" când a trecut doar un singur an.
E stupid ca nu-mi mai aduc aminte lucruri, deși sunt acolo.. sunt însemnate aici. Dar eu nu mai știu la ce m-am referit. A fost o postare, într-un Ianuarie târziu în care am spus: "M-am grabit sa trag concluzii. Asta e clar. Nu mai spun nimic, pa! :)" Dar zău dacă îmi pot aduce aminte la ce m-am referit. Nici nu știu ce simțeam în perioada aia pentru ca nu spuneam de loc ce simt pe atunci.. pur și simplu îmi povesteam ziua. Apoi se lăsă tăcere.. :)) Pe 22 am scris ca am fost pedepsita și apoi n-ați mai auzit nimic de mine pana în Martie, pe patru mai exact si de atunci am scris in fiecare zi(sau nu) pana acum. Si e ciudat, pentru ca in ultimele doua luni eu nu am mai scris nimic.. Si ma scoate din minti chestia asta pentru ca nu am ce citi mai tarziu.
Ah, mai stiti ca va spuneam ca mi-e dor de liceu? -rade- Da, da, nu imi mai e. Urasc ca a inceput, sincer, urasc. Prima zi? Hahaha, ma face sa rad, dezastru total. :)

Au revoir!

6 comentarii:

  1. mda..exact cum am spus si eu .. DEZASTRU in adevaratul sens al cuvantului .
    Prognoza : se anunta o prima saptamana , o prima luna de clasa a 10a , cu multe lacrimi , regrete , si multe delte'uri .

    RăspundețiȘtergere
  2. okay , ei bine o sa ne intalnim in pauze , in baia fetelor sa ne zicem fiecare povestea si ce simtim si ca nu mai suportam, iar anul asta nu ne mai rezumam la lacrimi , ci la fapte . si ma apuca rasul ca zic asta, mai mult ca sigur o sa intru in transa prin decembrie. iar prima zi a fost un esec total , si inca mai tin ceva pe inima legat de greata si dezgust legat de SCOALA , hai sa dau totusi vina pe scoala...

    RăspundețiȘtergere
  3. iar cand firul asta se va rupe , vor fii persoanele alea care tin la tine acolo si te vor prinde de mana . si o sa-ti dai seama unde ai ajuns din cauza unui om care nu merita mai mult decat ignoranta si care trebuie eliminat din viata ta , pentru ca din cauza durerii o sa ratezi alte mari ocazii. si nu o zic sa o iei in nume de rau. nici eu si nici tu si nimeni nu va drumu unui vis mai ales cand e constient ca inca se mai poate , s-a putut odata deci se poate intampla iar si iar , pentru ca nu stii , pentru ca speri si ai rabdare pentru ca stii ca merita,dar pana cand ? cum va fii viitorul? de ce nu ne sufla cineva ,care are puterea sa schimbe ceva la noi, pe la spate ce sa facem cand ne lovim de fel si fel de probleme..? a si probabil cel care ne controleaza sentimentele si starile e cel la care visam..

    RăspundețiȘtergere
  4. ba, ce cunoscuta mi-e treaba cu instrainarea asta de vechea eu. cat despre liceu, de ce sunt singura pe care o incanta inceperea lui? desi sunt paralela cu tot ce tine de invatat.
    te pup si eeeu, scumpirici :* si ma bucur ca si tu esti fericita :x cred ca e ceva ce pluteste in aer.

    RăspundețiȘtergere
  5. Cand faci o varsta,dar mai ales cand vei schimba prefixul totul va veni ca un soc si vei vrea sa aduci zilele inapoi.
    Mie una imi e dor de zilele de liceu cand intarziam la fiecare ora de franceza ca sa scap de ascultare sau cand foloseam cabinetul medical ca motiv pentru un chiul.
    Oricum fiecare varsta are frumusetile ei.

    RăspundețiȘtergere