11 mai 2010

iar timpul creste-n urma mea.

De ce imi plac atat de mult melodiile romanesti vechi? Pentru ca ascultandu-le, ma cuprinde nostalgia. Dar e o nostalgie placuta. Ca un fin fum de tigare ce pluteste prin fata ochilor mei, impreuna cu toate amintirile si visele mele.
Soare, caldura, parfumul ademenitor al verii. Doamne, da! Vine vara. Esenta subtila de citrice din noul gel de dus m-a trezit complet azi de dimineata. Am invatat ceva ieri, te simti bine si arati frumoasa doar la un simplu gand. Cu toate ca nu mi-a spus nimeni ca sunt frumoasa, eu asa m-am simtit. Si sincer acum? E cel mai superb sentiment posibil!

Metrou. Liniste. Sunt inconjurata de oameni zgomotosi, grabiti. Dar nu ii observ. Eu sunt singura acolo. Doar eu, ca intotdeauna. Se misca rapid dar tot o sa intarzii. Ce e dragut? Iar nu imi pasa daca intarzii. Si oricum, nu a venit profa in nici una din ore. Am stat doua ore degeaba. Izul acela subtil de citrice m-a urmarit toata ziua.
M-am pierdut. In personalitatea mea se poate observa o usoara nuanta de ipocrizie. Ce-i drept, parintii se poarta altfel cu mine si se pare ca si relatia cu sora mea s-a imbunatatit considerabil in aceaste doua zile.
Zilele astea sunt frumoasa! Sincer acum, chiar sunt frumoasa. Nu sunt doar niste simple vorbe aruncate la intamplare.

Va ador si va multumesc. Nu ma asteptam, sincer. Si nu ma asteptam la asta nici din partea mea. In momentul ala eram suparata pe mine. Dar totusi, inca o data.. va multumesc. Suneti cele mai bune! Sper ca va stiti. :)
Pa!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu