27 ianuarie 2012

liar, liar.

Music: Lykke Li - Unrequited love
Gânduri: all this love is unrequited, twice the pain the suffering.


Ninge iarasi peste mine si-mi ingroapa pielea rece intr-un mormant alb si tacut. Am incercat sa ma zbat, sa tip, sa fug iar la marea-mi sarata ce-mi spala pacatele si-mi iarta greselile, si-mi linisteste sufletul ars de atata timp trecut peste mine; dar eu sunt inchisa-n propria-mi piele.
Am alergat prin cafenele intunecate si cautam marea in pahare si n-o gaseam si mai zambeam si mai scurgeam o sticla si vanam ochii tai caprui si ma loveam de ei ca de o stanca si nu mai gaseam iesirea. Si am plecat intr-o zi pe marea din paharul meu si-mi canta in ureche un dulce refren dintr-un vechi cantec pe care obisnuiai sa-l iubesti.
Te-as lasa sa navighezi, ti-as da drumul doar ca mai apoi sa sper ca intr-o zi am sa ma trezesc iar tu ai sa fi acasa.

7 comentarii:

  1. uneori chiar avem nevoia sa ne agatam de ceva ce chiar ne poate ajuta:d

    RăspundețiȘtergere
  2. da, sa stii ca te ti de ceva stabil in toata agitatia din viata ta. :D

    RăspundețiȘtergere
  3. ce sentiment familiar .
    momentul ala in care te ineci in sticlele de vin rosu , dar incerci sa iesi la suprafata sa-i mai vezi macar o data acei ochi caprui . ochii lui , atunci ai unui inger , acum ai unui demon .

    RăspundețiȘtergere
  4. si totusi vrei sa vezi ingerul din el inca o data.

    RăspundețiȘtergere