paris, always a good idea.

octombrie 05, 2011

Music: Sounds Under Radio - All you wanted
Gânduri: we could heal each other's scars.


Sunt atat de obosita. Nu ai vrea sa-mi canti un cantec de leagan? Fa-ma sa adorm si zboara prin visele mele, sa pot merge cu tine printre nori. Am disparea de aici, as avea un nou nume, o noua fata.

Incerc sa-mi beau cana cu ceai si in acelasi timp incerc sa-mi adun gandurile. E o mare harababura. Punct. Nu ma pot gandi concret decat la ziua in care totul se va schimba, si acel "ceva" nou pe care il tot astept imi va batea la usa inimii si ma va lua pe nepregatite in plina strada; dar chiar si acest gand sta frumos sub un mare semn de intrebare. Oare chiar va veni ziua cand totul se va schimba si eu o sa-mi recapat iar licarul din ochi sau voi ramane pentru mult timp asa? Obisnuiam sa ma intreb daca noul an scolar imi va aduce ceva nou, ceva mai mare decat mine, ceva care sa ii dea totului un sens, un scop. Ma intrebam daca o sa ma trezesc iar cu dorinta de a trai cu adevarat ziua urmatoare. Mi-e dor sa fiu iar eu. Mi-e dor sa nu-mi pese. Mi-e dor de perioada cand viata chiar avea sens. Imi e dor de libertatea de a face alegeri pe care nu le regretam apoi. Mi-e dor sa fiu fara griji. Mi-e dor sa ascult cantece triste, seara in autobuz si de senzatia de nostalgie. Mi-e dor de vechile mele sentimente, emotii.. oricat de zbuciumate, oricat de instabile. Mi-e dor de toate lucrurile stupide pe care le faceam. Mi-e dor de vechea eu.
Mi-e dor sa fiu sigura pe mine. Sa stiu ce fac, nu sa ma intreb la jumatatea drumului daca eu chiar vreau asta. Nici nu stiu ce e in neregula cu mine. Nu pot sa spun nimic pentru ca nu as stii cum, nu pot sa fac nimic pentru ca nu stiu ce e. Cred ca m-am pierdut.
Image and video hosting by TinyPic
Anul trecut pe vremea asta scrijeleam pe banca din ultimul rand de la perete, din sala de matematica. Priveam pe geamul murdar de la parter si-mi imaginam ca sunt iar pe aleile lungi al parcului sub cerul ce-mi zambea. Dar anul trecut nu era soare, nori grei imi apasau pe suflet si pe cer. Nu aveam sa mai traiesc iar in totalitatea zilele acelea de vara. Eram mai fericita, oare?

You Might Also Like

1 comentarii

  1. Sunt de parere ca amandoua eram mai fericite anul trecut desi trecusem prin toate alea... dar eram mult mai fericite si mult mai pregatite sa o luam de la capat :D

    RăspundețiȘtergere