Dar bănuiesc ca în zilele când ești trezit la opt dimineața de un telefon nenorocit chiar ca nu ai nimic de scris. Asa ca de ce-mi mai bat capul? N-are rost. Oricum tot un nimic o sa iasă în final.
Am văzut un status azi în timp ce trageam plictisita de bara în jos; bara de la messenger, evident. "Oficial azi ne băgăm p*** în ea de viata!" Asa sa fie? Si de ce tocmai azi? E vremea de vina, probabil. Mi-am răspuns singura la întrebare.. iar. Ah, 13:00. A trecut și miezul zilei, ce drăguț. Nici un telefon, nici un semn de viata, nici un răspuns la o simpla întrebare pusa acum jumătate de ora. N-as vrea sa ma ofilesc și azi închisă-n casa dar observ ca nu am ce face. Ma sperie norii ăștia, rău de tot. Sta sa ploua, cerul sta sa plângă și nu-mi place. A fost asa de fericit zilele astea, ieri poate prea fericit. A consumat toată fericirea ieri și acum e la încărcat. De aceea e urat, nu? Ce Doamne iartă-ma tot spun?! Fericirea nu e reincarcabila, fericirea n-o poți epuiza. Fericirea? Caut-o și n-o s-o găsești niciodată. Da-i drumul, trăiește-ți viata și las-o în pace. Apoi într-o zi, te vei trezi și va fi acolo.
Nu mai are nici un sens ce gândesc acum, gânduri dezordonate așezate elegant în pagina. Ce e asta? Plictiseala? Nu. Nimic.
'doamne iarta'ma' e molipsitoare nu ?:)))))
RăspundețiȘtergereo sa gasesti tu cv de facut . :)
Si totusi ai scris! si a iesit bine.
RăspundețiȘtergereHai anca tu erai aici buricul blogurilor. :*
Pai incerc sa renunt la el, incerc sa nu ma mai gandesc dar pur si simplu dau de el pe strada sta foarte aproape de mine, ca sa il uit ar trebui sa ma mut :)) pentru ca peste tot treceam cu el. Am incetat sa ma mai uit la poze sa ascult muzica sau sa citesc arhivele care imi faceau rau, dar tot nu pot. nu tine de mine, tine de inima mea. si inima mea e daramata momentan.
RăspundețiȘtergereai perfecta dreptate in tot ce zici doar ca nu sunt eu capabila de asta.
Mersi mult:* Hestia.