mom, please tell me what to do.

Music: Black Lab - Mine again
Gânduri: why love me if you're cold? please, hurry back to me.

Am nevoie de ceva nou. Trebuie sa ma eliberez. Sa fug departe, departe de iluziile astea stupide in care ma inec de atata timp. M-as duce la mare, sa-mi scald picioarele in apa sarata si sa privesc orizontul in speranta ca voi reusi sa deslusesc unde incepe si unde se sfarseste linia nemiscata. Dar mai e pana atunci. Asa ca, am sa iau totul in mainile mele, am sa schimb eu atitudinea si modul de a privi lucrurile.
Somn usor, copil. Momentan sunt in constructie, am sa te trezesc eu cand se vor linisti apele.

Si daca va fi vreodata sa se termine, iti multumesc ca mi-ai fost alaturi. Ai fost vocea care m-a ghidat, intr-o perioada chiar lumina de la capatul tunelului, multumesc. Dar daca se va ajunge vreodata la "adio" eu nu am sa mai privesc inapoi, oricat de mult as vrea.

talking to the moon.

Music: J Rice - Thank you for the broken heart
Gânduri: now every word in every damn song reminds me of your face.

Stiu ca esti undeva acolo, intr-un loc foarte indepartat. Foarte departe de mine. Din tine, din amintirea ta, nu a mai ramas nimic. Doar poate, gandurile pe care imi doresc eu sa le ai, poate doar o mica parte din toate cantecele pe care le ascult si-mi doresc sa le auzi si tu pentru ca asa, poate doar poate te-ai gandi ca ti se potrivesc si mi le-ai dedica. Ah, dar asta e o nebunie. Stiu foarte bine ca asta nu se intampla. Stiu prea bine ca nu te gandesti tu la toate astea, nu-ti bati capul. De ce ai face-o?
Vreau sa te vad, dar sunt prinsa in vremea asta ingrozitor de rece. Poate maine va fi mai bine. Pot sa te sun atunci?

Daca e o vara asa torida, de ce ma simt blocata sub zapada? De ce ma simt adormita sub zapada grea ce continua sa se astearna? Am nevoie doar de o mana care sa ma prinda si sa ma scoata de sub greutatea zapezii. Sa ma ia in brate, si sa-mi demonstreze ca inca se mai poate. Am nevoie de cineva sa ma gaseasca. De ce nu ma cauta nimeni?

runaway train, never come back.

Music: Smokie - Runaway train
Gânduri: out of your business.

Zi de zi totul pare la fel, nimic nou si totusi cand privesti in urma, la tot ce ai lasat in spate, nimic nu mai e la fel. Toate s-au schimbat. Si brusc realizezi ca si visele tale s-au alterat, ca pana si imaginea aceea asupra viitorului pe care o aveai e in ceata acum, anumite parti par in constructie. Te schimbi, acum, in momentul acesta.
Si privesti in urma si realizezi brusc ca o data cu iluziile au fugit si mesajele care te trezeau dimineata, rasetele cand iti raspundea la injuratura pe care i-o faceai cadou pentru trezirea de la 7 dimineata si nerabdarea care te acapara atunci cand iti povestea ce s-a mai intamplat. S-au dus toate, ca norii dusi de vant. Si iti promiti ca data viitoare n-o sa mai lasi sa dispara de langa tine toate astea.
Data viitoare? Daca nu mai primesti o "data viitoare"?! Daca totul chiar e pierdut? Daca ce e acum, sunt doar niste ultime scantei ce o sa dispara si ele o data cu amintirea lunilor trecute?

Ah, acum realizez. Ea a avut dreptate, prietenia chiar e mai importanta decat orice. Dar mi-e teama ca in prietenie, nu mai poti primi o a doua sansa. Sau, poate.. "a doua sansa" a ta, a fost luata de altcineva.

dincolo de tot, dincolo de toate.

Music: Lovers & Liars - Nothing left here to burn
Gânduri: i hope to hell this is the last time i ever hurt!

E nevoie doar de o singura secunda pentru ca lumea mea sa se prabuseasca in fata ochilor mei in milioane de particule. Dar o persoana importanta mie si-a jurat ca vara asta nu o sa fie lacrimi, nu o sa fie zile triste, n-o sa fie nopti inecate in fum si lacrimi. Asa ca nu o sa-mi permit nici eu sa plang.
Aveti momente vreodata cand stiti ca trebuie sa plangeti? Sa stiti in adancul vostru ca vreti sa plangeti, sa dati afara orice urma de dubiu, lacrimile alea sa spele grijile si tot ce va innegrea gandurile si totusi, totusi sa nu apara nici o lacrima? Si sa ramaneti asa, suspendati, sa nu stiti ce sa faceti, cum sa reactionati. Si apoi sa apara pauza, pauza in care pur si simplu nu va ganditi la nimic, toate gandurile rele de mana cu cele bune va pararesc. Nici nu stiti la ce va sta gandul atunci, poate doar la o anumita imagine, poate la lucrul pentru care ar fi trebuit sa plangeti atunci dar nimic concret nu va apare in minte. Si apoi apar dubiile si ideeile si scenariile grabite care oricum o sa dispara, o sa ajunga niste simple fantome ce vin la pachet cu imaginile acelea blestemate. Si totusi, nimic. Nici o lacrima. S-a terminat cu plansul.