22 ianuarie 2011

i hate this part, right here.

This is the last letter I am wasting on you so, read it good. Don't skip a line. You need to know.

De obicei asta patesti cand te incapatanezi sa vezi doar ce vrei tu si nu mai pleci urechea din cand in cand la ce spune lumea. Ca poate ei vad mai bine ca tine, ca ei nu vad lumea perfecta asa cum o faci tu. Ei mai observa si cacaturile care te inconjoara. But it's hard to see though lying eyes when you're mesmerized. Corect?
Ma chinui de luni bune sa ma conving sa-mi ascult ratiunea si sa o dau dracului de inima, ca nimic bun nu vine daca o asculti.. e in stare sa te aduca pe marginea prapastiei si sa iti sopteasca sa sari iar tu o vei asculta crezand ca aruncandu-te vei putea sa zbori chiar si fara parasuta, dar nu e asa si tu de fapt nu faci decat sa te arunci in gol fara sa ai pe cineva acolo jos sa te prinda. Si daca sari, acolo ramai. Tintuit. Iar eu nu vreau sa ajung in ipostaza aia. Niciodata.
Nu vreau sa fiu fara ajutor. Si nu o sa fiu pentru ca pot mai mult de atat. Sunt mult mai puternica decat ar crede oricine, drept dovada ca inca nu m-a doborat nimic. Inca mai am echilibru. Si da, stau acum pe marginea prapastiei dar nu cad desi nici mult nu mai am.
Amuzant este faptul ca nu voi ma puteti face sa-mi pierd balansul si sa cad. De fapt, ce ma amuza pe mine e faptul ca eu trebuie sa fiu cea care da lovitura finala. Daca ma arunc sau daca schimb directia corabiei asteia in deriva, este in totalitate decizia mea. Si ma cunosc foarte bine, desi sunt in stare sa-mi fac mult rau.. nu o sa ma arunc.
Poate ca am si eu nevoie uneori de cineva care sa fie acolo pentru mine. Si sa-mi spuna ca sunt foarte bine asa cum sunt. Sa-mi repete ca totul o sa treaca, ca nu o sa ma lase singura in asta. Stiu ca asta e o slabiciune. Dar care-i problema? Sunt om, am voie sa gresesc, am voie sa am slabiciuni. Nu ma poate condamna nimeni. Si da, da am nevoie de tine. Dar nu vreau sa fii acolo doar pentru a iti simti prezenta. Daca nu poti mai mult de atat, bine. Spune-mi. Inca rezist, am rezistat pana acum, de ce sa cedez acum? Nu are rost.

But we're young and everything seems like the end of the world, but it’s not. It’s just the beginning. Si uite de ce nu o sa ma mai doboare nimic de acum in colo. Hei, mai tii minte? Nu am nevoie de nimeni. Stralucesc si singura si da, acum o stiu prea bine!
Image and video hosting by TinyPic

2 comentarii:

  1. sunt cu tine! te iubesc pentru postarea asta , fix acum eram gata sa cedez iar ! mersi mult!

    RăspundețiȘtergere
  2. imi place sa vad atata putere pe centimetru pastrat!

    RăspundețiȘtergere