15 iulie 2010

iubito, pleci și nu rămâne nimic din serile de mai

Music: Luna - Taxi
Gânduri: doare. da, nu întrebați. :| numai eu am norocul asta.
- - - - - - -


Buna dimineața? Sau nu mai e chiar asa dimineață? Nu știu, la felul în care somnambulizez eu acum nici nu îmi dau seama cât de târziu e. Nu am fost în stare sa închid un ochi aseară. Nu am putut de nici un fel, m-am rotit pe toate părțile, am bântuit casa, m-am holbat în oglinda juma de ora, m-am mai pus o data în pat.. nimic. Si de ce? De data asta nu din cauza căldurii. Nu, domnule. Din cauza urechii. Da, ureche care -aparent- s-a hotărât sa îmi facă iar probleme. Iar ma doare, fix când am crezut ca am scăpat de tot și ca ma pot bucura și eu de vacanta. Stupid!La sase dimineața n-am mai rezistat și m-am ridicat din pat. Dus rapid, cereale cu lapte rece și calculator. Deabea puteam sa-mi țin ochii deschiși. Știți ce e aia? Am stat în fata monitorului pana pe la șapte jumate, opt fără ceva când l-am lăsat balta și m-am întins pe canapea, nici nu m-am mai obosit sa ma mai duc în camera. Am adormit pe loc, evident nu comod, evident nu fără coșmaruri. Frate! De parca durerea asta îngrozitoare n-ar fi îndeajuns a mai trebuit sa am un coșmar îngrozitor legat de clasa a 10a. Aah, capul meu! Doamne.. te rog sa nu se adeverească, n-as suporta.
Si da, n-am putut în nici un fel sa ma trezesc din visul asta adorabil și m-am trezit când s-a terminat abea acum vreo 20 de minute.. cam asa.
Am început iar sa iau pastilele. Nu știu dacă ma ajuta cu ceva, dar ultima oara și-au făcut efectul. Asa ca bănuiesc ca o sa meargă și acum, nu? Adică logic ar fi sa meargă. Sa speram.. ca eu nu mai rezist mult asa.

Cam asta e momentan. Pa!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu