Music: Justin Timberlake - What goes around comes back around
Mood: whaatever! :-j
Mood: whaatever! :-j
Iar m-am lăsat copleșita de emoții. Si iar imi pare rău de asta. Dar in fine, ce-i făcut e bun făcut. Nu mai pot schimba.
Ploua. Vremea a început sa se strice încet, încet. Azi ploua si nu doar afara. Nu mai vreau sa ploua iar ca ieri. Ieri a fost furtuna, nu ploaie. Imi place ploaia, urăsc furtuna. Ironic, nu? Mi-e frica de furtuni. Da, am recunoscut, mi-e frica. Urăsc sa fiu singura cand ploua. Atunci am mai mare nevoie de cineva lângă mine. Atunci vreau sa vorbesc cu cineva, ma calmează. De mica am fost asa. Simțeam o nevoie acuta de a vorbi cu cineva cand ploua tare. Imi place sa privesc fulgerele, dar doar atâta timp cât stiu ca mai e cineva lângă mine.
Sa vina ploaia. Mi-e frica, da. Dar nu-mi pasa. Deja mi-a ajuns. Sa vina vina furtuna, sa vina ce-o vrea. Nu imi mai bat capul.
Pacat. Nu pot citi mintile. As vrea sa pot. Doar o simpla privire si eu sa stiu ce gandeste fiecare, in momentul respectiv. Doamne! Cat de bine ar fi. Nu ar mai trebui sa-mi bat capul zilnic cu "aah, oare ce a vrut sa spuna?" sau "aa, oare ma minte?"
Doua zile, doua zile nenorocite. Sa fiti fericiti! "Atat de fericiti incat viata intreaga un chin s-aveti, de a nu muri deodata." Dar in fine, poate am dramatizat cam mult cu aceasta replica din Eminescu. Dar sincer acum.. chiar nu realizeaza?
Sunt indecisa. Sunt nesigura pe mine si nehotarata. Spun ceva, fac altceva, hotarasc ceva ma razgandesc. Fac lucruri pe ultima suta de metri. Ma enerveaza starea asta, deja devine stresanta. Dar in fine, ce rost mai are sa ma plang aici? M-am descarcat, asta conteaza.
Pa!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu