28 mai 2010

fortez un zambet, iar.

Sunt fericita, partial. Ei sunt fericiti, e bine. Sunt si eu fericita, zambesc cand ii vad. Eram acolo, eu am vazut prima. A fost.. dragut, caci alt cuvant nu gasesc. Am inceput sa zambesc ca proasta cand mi-am dat seama ce se intampla de fapt. Ziua de azi a inceput frumos si se termina.. aaa, da. Nu stiu cum o sa se termine. Sper ca tot frumos. Nu am chef sa strice ceva starea mea actuala.

Imi citeam postarile mai vechi. Bine, acum depinde ce intelegeti voi prin vechi. Sunt postari din martie, aprilie. Vechi? Poate.Vi se pare cunoscuta replica? Oh, haide! Trebuie sa o stiti. Va ajut? El, ea, o masina veche. Au alergat pana acum si s-au ascuns in aceea masina. El, facand pe soferul, o intreaba: "Unde va duc, domnisoara?" si ea ii raspunde: "Catre stele." Si apoi cred ca stiti si voi ce urmeaza. Ador scena asta. E printre partile mele preferate din film.
Si eu vreau sa zbor. Pana la stele, daca se poate. Si daca imi place, poate nu ma mai intorc, raman acolo. Printre ele. Nu ar fi placut? Sa stii ca le poti atinge.
Ma intreb cum e, sa stii ca poti atinge stelele. Sa stii ca poti zbura pana la ele si sa te poti intoarce sa spui: "Mai vreau o data!"

Pa!
[I] shou[l]d be [ove]r [you].

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu