o noua poveste.

Mi-am spus ca nu o sa mai scriu pe blog, cel putin un timp. Si am sa ma tin de chestia asta, nu voi mai scrie nimic despre mine. Dar nu pot sa nu scriu. Vreau sa scriu! Asa ca m-am hotarat sa ma apuc de o noua poveste. O voi posta aici, fie ca postez cate un capitol, fie ca postez doar fragmente.. am sa scriu.

"Tresari cand alarma incepu sa rasune prin camera goala. Era un dezastru, nu isi mai amintea cum ajunsese acasa si nici cum ajunsese saraca ei camera in halul ala. Singurul lucru ce ii zbura prin memorie era masina ei argintie gonind pe bulevard si pe ea incercand orbeste sa navigheze printre siroaiele de masini colorate. Centrul Bucurestiului seara era o priveliste destul de placuta, daca stiai de unde sa privesti. Dar ea nu avea timp de asta, era mult prea grabita.
-Vreau un cappuccino! urla ea cat o tinura plamanii. Spre uimirea ei auzi niste zgomote infundate din bucatarie..
Durerea de cap disparu rapid cand sari din pat si se indrepta in slowmotion spre bucatarie. Mai nou credea ca s-a trezit intr-unul din filmele lui Van Damme. Incerca din rasputeri sa-si aduca aminte cine mai avea cheia apartamentului ei.. auzi pasi grabiti.
Facu un pas, inca unul si incerca sa sara pe persoana necunoscuta din bucataria ei.
-Anna, sunt eu!
Cazu pe jos.

Numele meu? Austen, da, Austen. Exact ca scriitoarea Austen. Prenumele? Anna. Porecla mea? Anna. Aveam 22 de ani cand viata mea s-a schimbat radical. Pe atunci habar nu aveam ce sa fac cu ea. Tocmai absolvisem facultatea, ma angajasem la un trust de presa destul de important si incercam din rasputeri sa ma adaptez la noua viata de persoana independenta. Mi-am jurat ca o data ce voi intra la facultate am sa incetez sa ma mai bazez pe parintii mei. Zis si facut, doar ca nu anticipasem dezastrul ce avea sa vina o data cu dorinta mea de libertate.
Ce nu stiam eu pe atunci? Multe lucruri. Ce am invatat in facultate? Pe langa cursuri? Multe.
Stiu ca in prima zi de facultate s-a luat gardianul de mine, nu vroia sa ma lase sa intru. Am inceput sa tip la el(de mentionat: imi perd rabdarea usor). Bietul om a inghitit cu greu, agitat. Si cu zgomot. Dupa serviciu, probabil s-a dus in vreun bar si i-a povestit barmanului: "S-a luat o muiere de mine, ceva de groaza lumii, din cauza ca am confundat-o cu o pustoaica de liceu.. A fost oribil, zau asa.."
Cum am ajuns eu in situatia de mai sus? Nici eu nu stiu, dar poate daca privesc cu cateva zile in urma.."


bun, si cam aici se incheie sa spunem "prefata".