Iar se intampla. Si iar cred ca e din vina mea. De ce trebuie sa fiu atat de incapatanata? De ce nu pot lasa de la mine? De ce nu pot fi mai diplomata? Nu inteleg de ce trebuie sa ma incapatanez mereu in prostie.. si pana la urma tot eu pierd. Si e numai vina mea.
Urasc cand fac chestii de genul: "n-ai chef de mine? ok, fie. nici eu de tine!" cand de fapt tot ce vreau este sa stau langa persoana respectiva si sa o ajut cand pot. Dar nu.. doamne fereste sa spun eu ce gandesc! Vad ca nu are chef de mine, inghit sec si plec mai departe.
Mi-am recuperat ipodul. Am fost fericita.. pe moment. Aseara nici nu am putut sa ascult la el. A dormit si el langa mine, inchis. Mi-am spus ca o sa ascult in seara aceea pana adorm.. n-a fost sa fie.
"societatea iarta adesea faptele criminalului, dar niciodata ale visatorului."
Pa!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu