si tot ce am auzit a fost vocea ta, spunandu-mi ca primesc ce merit.

Ma ascund in spatele unor cuvinte bine alese. Nu am cui sa ii spun toate astea si oricum "hartia e mai rabdatoare ca omul" dupa cum spunea Anna Frank. La mine s-ar traduce mai usor prin "internetul e mai rabdator ca omul". Nici nu stiu cum sa incep. Am multe de spus, dar nu imi vine sa dau totul afara atat de usor. Plus ca sunt anumite chestii pe care chiar nu le pot spune deoarece sunt anumite persoane mai importante ce imi citesc blogul si nu vreau sa fac vreo gafa.
Imi e dor. De cine? Las la latitudinea voastra raspunsul.

Credeti in dorinte? In stele cazatoare, crai nou si dorinta de anul nou? Credeti ca devin realitate? Eu una nu stiu ce sa cred. Oricum, nici nu imi aduc aminte ce dorinta mi-am pus de anul nou. Iar ultimul crai nou pe care l-am vazut a fost acum vreo doua saptamani.. iar nu imi aduc aminte. Sau imi aduc? Parca mi-am pus dorinta cum ca "sper sa nu ma mai cert niciodata cu mama". Hm.. da, parca asta a fost dorinta.

Ascult in prostie Linkin Park. M-am reintors la vechile mele trupe. Imi era dor de versurile lor.

Pa!

in adancul nostru vrem sa credem ca finalurile fericite sunt adevarate!

Am intrat doar ca sa spun "Paste fericit!"

<3

banuiesc ca suntem cu totii la un telefon departe de a pica in genunchi.

Mi se pare mie sau posturile mele devin din ce in ce mai scurte? Mi se duce cheful de a scrie? Hmm, sper ca nu.
Azi m-am trezit destul de devreme. Si desi m-am culcat mai tarziu decat de obicei aseara, parca nu am avut chef sa dorm. Sunt in picioare de la opt jumate. Azi cred ca o sa fie mai cald decat ieri. E soare afara, si nu pare sa bata vantul ca ieri. Ma intreb daca o sa iesim si azi afara. Ar fi frumos. Chiar ar fi frumos!

Da, e clar. Posturile mele sunt din ce in ce mai scurte. Poftim, nu mai am ce sa spun si nu am umplut nici un sfert de pagina. Oof..

Pa!

mi-am frant inima pe drum;

Haha, uneori presimtirile mele nu sunt bune de nimic! Sa spunem ca nu s-a adeverit ce credeam eu ca o sa se intample. Si chiar ma simt bine..
Intr-o oarecare masura ma bucur si pentru ea; stie de ce. De fapt, ma bucur mai mult pentru saracii ei nervi.

Azi am iesit afara. A fost superb. A fost cald si am fost in parc. 6 ore! Chiar nu mi-a veni sa cred cand am calculat.
A trebuit sa o iau pe jos, RATB e in greva. La intoarcere am luat metroul. Haha, a fost destul de amuzant.

Nu prea ma simt in stare sa scriu pe blog acum. Vorbim maine!

Pa!

mi-as da si ultima suflare pentru a te face sa intelegi..

am o presimtire proasta; aflu peste cateva ore.

sunt o egoista!

Da, sunt o persoana egoista. De ce? Vi s-ar parea ciudat daca v-as spune ca habar nu am de ce ma consier o persoana egoista? Dar pur si simplu am observat ca ma gandesc tot timpul la mine inaintea celorlati. Bine, poate ca asta e doza normala de egoism a oricarei persoane.. probabil. Dar la mine sunt anumite momente cand pur si simplu duc egoismul la extreme. Ma urasc!

Pa!

iti voi fura hainele si le voi purta daca imi vin bine!

Uite, o postare scurta. Ca doar e dimineata si nu prea am chef sa tastez. Nu am nimic in minte, deci nu stiu despre ce sa scriu. Am dat "shuffle" in winamp si am dat peste o piesa de-a lui Taylor Swift pe care o ascultam acum 2 veri. Haha, stiu ca pe atunci inca imi placea de R. Ce amintiri! Stiu ca ma ambitionam in prostie sa gasesc o melodie care sa se potriveasca. Am dat peste asta "I'd lie" si nici melodia asta nu mergea. Spune ceva de genul:

"And I could tell you:
His favorite color is green
He loves to argue
Born on the 17th
His sister's beautiful
He has his father's eyes
And if you'd ask me if I love him
I'd lie."

Nu mergea nimic. Habar nu aveam daca are frati, nu stiam care e culoarea lui preferata, nu stiam cum arata tatal lui. Daaar! Atentie, dar stiam pe cat e nascut. Dar nici asta nu se potrivea. Pffft! Cat de penibila am fost. Oh doamne, oh doamne. Ce-mi place sa rad de mine. Haha, cred ca daca m-as putea intoarce in timp m-as duce direct la mine de atunci si mi-as da doua palme sa ma trezesc la realitate. Ce proasta am fost(am vrut sa scriu prostuta, nu merge.)

Ma intreb daca acum pot gasi un catec sa se potriveasca. Oh nu! Iar incepem.

Pa!

alerg dupa niste umbre, pe care nu le voi prinde niciodata;

Da, sunt din nou pe blog. Da, stiu ca nu am mai postat de ceva timp. Da, am chef sa postez. Nu, nu ma simt prea bine. De fapt, chiar ma simt ciudat. Bine, bine, acum vine intrebarea: "cand nu ma simt eu ciudat?"
Ei bine am si eu momentele mele cand sunt ok, cu picioarele pe pamant, etc. Dar sunt rare, din pacate. Vreau sa ma comport normal, vreau sa nu ma mai creada lumea o zapacita cu capul in nori. Vreau si eu sa las impresia, macar impresia, unei persoane mature. De ce nu reusesc? Mai mult ca sigur stiu raspunsul la aceasta intrebare. Dar din comoditate nu vreau sa il recunosc. Sa admit ca pot sa ma schimb daca vreau. Imi place sa ma plang, dar nu o sa recunosc niciodata in fata unei persoane chestia asta. Am realizat ca sunt o persoana foarte manipulatoare. Daca vreau ceva o sa fac tot ce imi sta in putere ca sa obtin acel lucru. Haha, cat de urat suna sa spun asta. Dar chiar e adevarul. Acum nu mint. Nu, acum chiar nu mai vreau sa mint. Mint prea mult, prea des. Comentam cu ea ca o prientena de-a noastra are nevoie de atente. Stiu ca i-am spus exact asa: "este genul ala de lipitoare care se hraneste cu atentie. Nu ii dai ce vrea? Pac! Moare." Aparent si eu sunt asa. Chiar daca la mine poate nu se observa. Nu se observa pentru ca nu las eu sa se observe. Dar si mie imi place sa fiu in centrul atentiei. Cui nu ii place?

Oricum, ma gandesc tot felul de lucruri ciudate in ultimul timp. E posibil sa te plictisesti de o anumita persoana? Sa nu mai ai chef sa vorbesti cu ea, chiar daca la inceput vorbeati pana nu mai puteati si totusi nu aveati timp pentru a va spune tot ce aveati de zis? Cred ca eu patesc asta, desi nu vreau. Doamne, nu! Chiar nu vreau sa patesc asta. Si de ce tocmai acum?

Renunt. Renunt sa mai ma chinui sa citesc oamenii. Pana acum ma stresam sa imi dau seama ce gandesc, ce cred despre mine, de ce fac asta, de ce fact aia.. si asa mai departe. Nu am reusit, chiar de loc. Asa ca renunt. M-am saturat.

Pa!

totul e atat de fals, esti pacatul meu!

Ploua. Vremea asta tampita mi-a stricat toate planurile. Vroiam sa ies azi afara, da nu! Cum e posibil sa fie vremea de partea mea? Ploua si e frig, si e urat. Oricum.. sa spunem ca ziua de ieri compenseaza pentru azi.

Se pare ca nu doar ea e norocoasa. Si eu am avut noroc. Ca tot veni vorba, s-a intors acum 15 minute, tocmai am vorbit cu ea. Aaah! Abea astept sa treaca week-end-ul. Apropo, azi e ziua mea. :)

Pa!

vreau sa visez ca iti pot vorbi acum.

Exact cum banuiam.. azi nu am iesit si nici nu o sa ies din casa. Ziua de azi nu a fost chiar atat de plictisitoare pe cat ma asteptam, adica.. au fost si unele parti bune. Sau o singura parte buna? Nu stiu sigur.
Cred ca o sa ma apuc sa-mi fac lectiile cat de curand. Vreau sa am duminica libera; cine stie, poate ies maine afara. Oricum ea se intoarce si mai mult ca sigur o sa ies.

Nu prea vreau sa vina seara, adica.. oricum o sa vina dar sper sa treaca cat mai repede. Nu vreau sa ma gandesc la anumite chestii care se pot intampla.

Mi-e dor de ea. Hai, am plecat.

Pa!

ia incearca sa taci! chiar nu am chef.

Sunt atat de plictisita. Nu vreau sa fac nimic, nu am chef sa fac nimic. Si cand te gandesti ca nici nu a inceput bine ziua de azi. Asta se anunta cel mai tampit week-end.

Am incercat sa citesc un manga, nu a mers.
Am incercat sa citesc cartea de la diriga, nu a mers.
Am incercat sa joc counter strike, nu a mers.
Ascult muzica.. nu prea merge.

Ce ma fac? Nu am chef sa ma ofilesc in casa toata ziua!