pure.

Music: Ellie Goulding - Explosions
Gânduri: “Stop fighting yourself and start fighting for yourself.”

Văd o copilă cu ochi naivi şi părul în vânt ce trece alergând pe lângă mine. E vară, e atât de cald încât totul pare suspendat iar parfumul ce-l lasă în urmă îmi aminteşte de mare, de briză, parfum, ochi închişi, vânt, aşa că fug după ea.
Nu ştiu încotro mă duce, nu ştiu de ce aleargă însă o urmez orbeşte pe străzi uitate de timp şi în cale îmi ies vechi fantome, chipuri pe care le-am dat uitării. Nu le dau importanţă, nu mă pot atinge, aşa că îmi continui fuga nebunească şi o văd pe copilă cum intra într-o clădire şi mă opresc. Nu vreau. E rece şi prăfuit dar ea intră fără nicio problemă, de parcă locul acela e altarul ei, protejat, sfânt. O urmez timidă şi mă conduce pe coridoare lungi, pline de amintiri, pline de praf. Îmi plimb mâna de-a lungul pervazului alb şi încep să-mi amintesc lucrurile pe care am încercat atât de mult să le uit. Şi o văd pe fata cu ochii inocenţi cum aleargă de mână cu tine, suflete, o văd cum scrijeleşte pe bănci versuri aiurea, cum îţi spune că ţi-a văzut inima bătând nebuneşte pe holul de la etajul I. Îl văd pe băiatul meu ars de soare cum închide un dulap, o văd pe copilă cum oftează de la pervaz şi cum varsă lacrimi amare la finalul primului ei an.
Mă simt ca o străină acolo, nu am ce căuta pe coridoarele astea, locul meu nu este aici. Cobor scările şi îmi plimb mâna de-a lungul peretelui pe care o dată trasesem cu degetele pulsul inimii tale şi fug. O închid acolo şi fug. Nu am să mă mai întorc.